ziua mea

Ziua mea … incerc sa o simt ca pe o zi oarecare. Nu-mi plac zilele de nastere pentru ca sunt prilej de bilant. Si atunci incerc sa o percep ca pe o zi banala. Nimic deosebit … prajituri si suc pentru colegii de serviciu, pupaturi si urari de „la multi ani” unele sincere, altele formale; masa festiva cu familia si prietenii; mesajele cu urari primite pe telefon sau pe Facebook si mail pentru ca asa e modern. Dintre ele se desprinde un mesaj pe telefon de la o colega-prietena din facultate cu care acum vorbesc rar. Nu stiu de ce, dar nu mai are timp de discutii cu mine. Ma gandesc ca macar de ziua mea putea sa sune. Ma hotarasc aiurea sa o sun eu sa-i multumesc pentru urari. Si sun … dar imi respinge apelul. 🙂 (zambet amar)
Apoi mai vad un mesaj trimis pe Facebook de o fosta cea mai buna prietena. Imi spune „Happy birthday to you!”. Citesc mesajul si raman asa atarnand cu cursorul intre doua butoane: raspunde si sterge. Sterg. Mi-am adus aminte de tine, E.! Stiam ca e ziua ta inainte cu 3 zile de ziua mea. In conditii normale, sarbatoream impreuna zilele noastre de nastere. Dar acum nimic nu mai e normal. Imi amintesc cu drag de toate momentele frumoase, dar imediat apare amintirea trista a faptelor tale prin care ai distrus prietenia noastra. Asa ca nu inteleg cum poti sa-mi mai spui ceva acum? Daca pentru mine nu ai avut niciun fel de respect, ai macar pentru tine! Si nu-mi mai spune nimic! Nici macar „La multi ani!”.
Si printre aceste lucruri triste rasar si clopoteii veseli ai zilei de maine, ai sperantei si optimismului. Unul ar fi ca oamenii cu care am lucrat candva inca isi amintesc de mine. M-au cautat, mi-au zis „La multi ani!”. Un fost coleg a tinut sa fie primul care imi spune asta si de aceea mi-a spus-o cu o saptamana inainte. :))
Alt lucru … desi sunt eu la cutite cu seful meu, azi m-a pupat si mi-a facut o urare foarte frumoasa. Parea emotionat … :))))
Si altul care imi place tare mult: un coleg mi-a zis la multi ani ieri si mi-a mai zis si azi inca o data. Si m-a intrebat ce fac de ziua mea … si am mai vorbit noi asa si mi-a zis un lucru frumos, un indemn la aspiratii spre mai sus. Mi-a placut indemnul acela care a venit ca o urare originala de ziua mea, ca o gura de oxigen in ziua asta intoxicata de stereotipuri, ca o incredere nemarturisita in mine. Si imi place pentru ca mi l-a spus el. 🙂 Si pentru ca il intereseaza ce fac eu de ziua mea. Si pentru ca in ultima vreme il intereseaza ce fac eu in general.
Iar colega care mi-a respins apelul m-a sunat mai inainte. Era intr-o sedinta si nu putuse sa-mi raspunda. 🙂
Pana la urma dupa noapte vine si ziua. Trebuie sa fim atenti, rabdatori si optimisti caci mereu suntem „on the verge of something wonderful”.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

23 de răspunsuri la ziua mea

  1. Florin Iepan zice:

    Uau… să spun și eu ceva?… unui scorpion?… uau… 🙂

    Ști, zilele de naștere fac bine la orgoliu… d-aia și eu în ultimii ani prefer să o fac la servici… unde-s singur singurel 🙂 … dar face bine și la suflet… d-aia e bine să fi cu cei dragi și să le oferi cât mai multe clipe frumoase…

    Oricum, nu știu ce să-ți urez… dacă-ți urez să ai ce-mi doresc eu mie, e foarte posibil ca tu să nu-ți dorești așa ceva… dacă îți urez altceva, sunt și mai mari șanse să nu nimeresc ceea ce-ți dorești tu… iar ca să fac o urare doar de complezență ar însemna să-mi contrazic concepțiile de viață (sau cum ar spune alții, să fiu ipocrit)… 🙂

    Poate cel mai simplu ar fi să-ți urez să-ți dorești să fi fericită și apoi să „mori” de bucurie că ți s-a împlinit dorința 😉

    ps: nu împreună cu „la mulți ani” fiindcă mulți nu înseamnă în mod obligatoriu și fericiți 😉

    • darklorelei zice:

      :)multumesc. iata inca o urare originala si frumoasa!
      este ceva in neregula daca sunt scorpion? … desi in ultima vreme parca nu prea ma mai port ca atare…

      • Florin Iepan zice:

        E ceva în neregulă că te-ai născut?… binențeles că nu 🙂 … faza cu scorpionu’ e mai mult personală, eu fiind tot dintr-o zodie de apă… de acolo și acel „uau” 😉

      • darklorelei zice:

        rac, scorpion, pesti … oare care dintre ele? sa ghicesc! rac! 🙂

      • Florin Iepan zice:

        nope… e una care are drept verb caracteristic „a crede”… pești 🙂

      • darklorelei zice:

        🙂 a crede … fara a cerceta?:P

      • Florin Iepan zice:

        Da… cercetarea e domeniul lui Mercur și a zodiilor pe care acesta le guvernează… astfel, în funcție de poziția acestuia și de aspectele pe care le formează cu celelalte astre, „apare” (sau „dispare”, după caz) și rațiunea 🙂

      • darklorelei zice:

        de unde stii tu atatea, Florin? … 🙂

      • Florin Iepan zice:

        Am ascendentul în Fecioară (care are drept guvernator planeta Mercur), așa că rațiunea și dorința de cunoaștere nu mi-au lipsit niciodată… 🙂

      • darklorelei zice:

        aici deja sunt pe teritoriu necunoscut. :)) nu stiu mai nimic despre zodii. o stiu pe a mea si ma mandresc copilareste cu ea pentru ca imi place cum e caracterizata.

      • Florin Iepan zice:

        E normal să fi așa… adică cel puțin și eu sunt așa… asemeni unui cățel căruia i se spune că e cățel și el e mândru că este astfel 😉

        ps: dacă mai continuăm așa o să înceapă lumea să strige la noi să ne luăm o cameră 🙂

      • darklorelei zice:

        la ce trafic am eu pe blog … cred ca ne putem imagina o camera chiar aici :))))) glumeam! bine, atunci nu mai scriu ce aveam de gand sa scriu la ultimul tau post …

      • Florin Iepan zice:

        Eu și gura mea mare :”> … ști, cum zicea zicala aia: „dacă tăceai filozof rămâneai”… 🙂

        ps: cică era odată un taur care avea un fiu, un tăuraș… și cum stăteau ei și priveau din vârful dealului o turmă de vaci, tăurașul începe plin de entuziasm:
        -Eu zic să dăm năvală printre ele, prindem una și o f…. bine!
        -Fiule, îi răspunde calm taurul, eu zic să mergem încet, tiptil și să le prindem pe toate… 🙂

      • darklorelei zice:

        aoleooo…. la un asa banc nu ma asteptam de la tine! aveam impresia ca traiesti doar in sfere inalte 🙂

      • Florin Iepan zice:

        Da, mi-a picat și mie fisa că l-am scris așa cum l-am auzit (și nu așa cum îl spuneam eu de obicei cu „să-i facem felul”) decât după ce l-am trimis… eh, asta se întâmplă când scrii comentarii cu noaptea-n cap 🙂

      • darklorelei zice:

        :))))”sa-i facem felul” … ce „nevinovat” suna! 😛 … inca nu am gasit ‘how to train your dragon’ pe net, dar am descarcat de la tine primul volum. acum l-am vazut pus acolo:P …multumesc! 🙂

      • Florin Iepan zice:

        Plăcerea e de partea mea… dacă vrei le pun și celelalte (asta te aștepta de ceva vreme deja 🙂 )

      • darklorelei zice:

        deci pentru mine era! multumesc, multumesc! 🙂 imi pare rau ca nu am vazut-o pana acum. se pare ca nu prea am spirit de observatie … 😛
        si da, le vreau si pe celelalte! 🙂

      • Florin Iepan zice:

        Le-am pus și pe celelalte 4… se pare că numai 5 sunt pe net, restul până la 9 nu se găsesc încă în format digital (ultima a fost lansată abia anul acesta)… dacă cumva mai apar te anunț… sper să te descurci cu deschiderea lor 🙂

      • darklorelei zice:

        :)multumesc inca o data. bineinteles ca ma descurc … nu sunt chiar atat de blonda ca in descriere:P

      • Florin Iepan zice:

        Da, bănuiam eu că nu ești blondă 😛

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s