refulare si rabufniri

Sunt momente cand ma simt captiva in propria mea viata. Uneori as vrea sa ma smulg din mine si sa dispar din spatiul in care exist. Sunt o persoana toleranta. Pot sa suport multe din partea celorlalti si din partea mea, dar uneori simt ca ma sufoc, ca nu mai pot, ca nu mai vreau! Ma satur de toti cei din jur. Si nu doar actiunile si cuvintele lor imi depasesc limitele suportarii, ci si simpla lor prezenta. Incerc din rasputeri sa nu iau in seama nestiinta lor, ingustimea vederilor si ce e mai rau indiferenta si lipsa totala a vointei de a incerca sa priveasca lucrurile si din alte unghiuri decat cele in care au prins radacini. Nu reusesc intotdeauna si rabufnesc in mine. Rabufnesc si in ei, dar e zadarnic. Si stiu ca cele mai rele sunt rabufnirile in mine caci inevitabil se intorc impotriva mea aparand ca neputinte. Si asta urasc cel mai mult: sa fiu neputincioasa! Si asa ajung sa ma satur de mine, sa nu ma mai vreau aici, asa, acum …

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la refulare si rabufniri

  1. Florin Iepan zice:

    Chiar ești neputincioasă?… e puțin stranie ideea, acum că ai pus problema astfel… imaginează-ți un mic Dumnezeu care își poruncește sieși să fie limitat și neputincios și vei înțelege ce vreau să spun… 🙂 … adică tu, care ești făuritorul propriului tău destin, îți modelezi voința și o reduci la zero, sugestionându-te că ești neputincioasă… cu toate astea ești pe drumul cel bun, căci constatarea neputinței este un prim pas către înțelegerea faptului că ești dependentă de ceva… rămâne de văzut dacă asta te va ajuta să-ți găsești sursa de „combustibil” 😉

    • darklorelei zice:

      da, numai ca nu avem mereu toata puterea in maini. unele lucruri, situatii, relatii interpersonale chiar nu pot fi schimbate …

      • Florin Iepan zice:

        Ai fericirea într-un punct situat undeva în zona inimii… altfel spus ai toată puterea necesară de a privi altfel evenimentele din jurul tău… nu ești sclavul fericirii, ci fericirea e sclavul tău… tu și numai tu deții puterea care decide ce te face fericită și ce nu… și da, anumite lucruri exterioare nu le poți schimba, dar inima ți-o poți schimba ca să vadă partea plină a paharului, nu-i așa? 😉 … don’t worry be happy! >:D<

      • darklorelei zice:

        da, asa e. putem alege cum si ce sa vedem in jurul nostru. (insa e mai greu de pus in practica)

      • Florin Iepan zice:

        I’ve never said that’ll be easy… but it’s possible >:D<

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s