Ii luasem un cadou. Nu era ziua ei, dar asa pentru ca isi dorea mult lucrul acela i l-am cumparat. Azi urma sa i-l dau si chiar inainte de asta am auzit-o vorbind despre mine si folosind un apelativ urat si jignitor. Fara niciun motiv. Pur si simplu m-a numit altfel decat imi e numele. Gratuit si nedemn.
I-am dat cadoul. A fost bucuroasa, mi-a multumit si m-a sarutat. Nu au mai insemnat nimic multumirile si sarutul. Nu am mai simtit nicio bucurie pentru ca i-am indeplinit dorinta. Mi-am lasat obrazul sa mi-l sarute, iar eu am fugit departe, cat de departe am putut si am privit-o rece de acolo.
Nu ii voi mai lua alte cadouri, iar de ma intreba vreodata de ce, ii voi spune. Sa stie ca am auzit. Si ca m-a durut.
Daruri contra/pentru jigniri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat cadou, daruri, jignire. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.
Darklorelei's Blog 
„A fost bucuroasa, mi-a multumit si m-a sarutat.”
Mi se bucura inima cand am vazut asta.. 😀
Dar dupa asta: „Mi-am lasat obrazul sa mi-l sarute”
Am fost dezamagit 😦
Se mai intampla. 🙂
De unde stii ca vorbea despre tine daca nu ti-a pronuntat numele? Adica, ai dedus din ceea ce spunea? De fapt cat ai stat sa asculti, asa, fara sa te observe?
Nu am stat sa ascult. Eram in camere alaturate, usa intre ele deschisa.
Si ti-a spus cum? Si cadoul era ce? Chiar am chef de barfa. Da’n privat.
:)))) Ai fi uimit sa afli!
se mai intampla. incearca sa uiti si sa mergi inainte 😉 Altceva mai bun nu stiu …
Nu sunt persoanele vinovate. E doar conjuctura.
Da, asa este! Dar decizia ramane! 🙂