M-am saturat sa ma satur

Cum poate o discutie de doua minute sa ma doboare? Simplu! Din nou nu stia ce e de facut, ce am vorbit, ce urmeaza. I-am reamintit. Inca o dovada ca realitatea nu are nimic comun cu lumea mea interioara, cu visele mele, cu imaginatia mea. Another proof that I’m a fool! A fool for you!
Mereu aceleasi etape: fluturi in stomac, exaltare, euforie, sperante. Apoi o lovitura puternica in stomac si fluturii zboara speriati care incotro. Stomacul imi ramane gol si in el imi rasuna ecoul durerii. Undele se propaga in toata fiinta paralizand-o. Nu mai sunt eu. Nu ma mai vreau pe mine. Ma resping, ma reneg, ma alung singura. M-am saturat de mine si de visele mele suprarealiste care nu se regasesc deloc in realitatea ermetica in care traiesc. Ma urasc pentru ca nu pot sa trec de tine, pentru ca de fiecare data cand imi spun „Gata!” si vreau sa trag aer in piept, apari de undeva zambindu-mi. Iar cand te apropii, imi dai un pumn in stomac.
M-am saturat! M-am saturat sa alerg dupa himere si sa fiu prizoniera lor benevola! Am nevoie sa ma odihnesc in bratele cuiva care ma cauta, am nevoie de un suflet care sa ma lase sa ma odihnesc langa el. Vreau sa fie cineva care sa ma tina in brate o noapte intreaga in care sa privim stelele. Culcati pe iarba si inconjurati de cantecul feeric al greierilor, sa privim cum stelele se sting si se aprind, cum se nasc si mor. Sa nu-mi vorbeasca si sa nu-i vorbesc, dar imbratisarea lui sa-mi spuna povestea pe care am visat dintotdeauna sa o aud. Sa-i simt respirarea ca pe prima gura de oxigen luata cand am venit pe lume, sa ma odihnesc in ritmul batailor inimii lui asa cum o frunza se odihneste pe pamantul cu care (re)devine una. Sa ma tina de mana si sangele meu sa intre prin venele mainii lui, sa ii inconjoare fiinta si sa mi-l aduca pe el tot. Si mai vreau ca noaptea aceea sa nu se termine. Vreau ca timpul sa ne uite acolo si sa nu ne mai caute vreodata.
Visez aiurea din nou? Chiar m-am saturat! Vreau echilibru! Vreau liniste! Vreau pace cu mine! Si nu mai vreau himere! De ce nu ma maturizez si eu ca si ceilalti? De ce caut mereu lucruri imposibile si visez adolescentin la oameni carora nu le pot marturisi nimic din ce simt? De ce nu pot fi pragmatica? De ce nu ma gandesc la binele meu si imi fac rau singura? Am avut mereu o tendinta spre autodistrugere … Si nu e nimic care sa ma opreasca …
Mai mult, m-am saturat sa ma satur …

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la M-am saturat sa ma satur

  1. Trebuie să înveți să-ți cauți fericirea. Să o cauți acolo unde te așteaptă, nu acolo unde lipsește.Fii mai dibace și ai să reușești. Ți-o doresc din suflet!

  2. Trebuie să înveți să-ți cauți fericirea. Trebuie s-o cauți acolo unde ea te-așteptă, nu unde lipsește și o vei găsi. Îți doresc din suflet să reușești!.

  3. miss Red zice:

    :p si eu m-am saturat . De toate lucrurile maronii de care ma bat zi de zi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s