Jurnal de Bridget Jones

Citeam inainte de inceperea cursului. La un moment dat, cineva s-a asezat pe banca din fata mea. Cand am ridicat privirea, nu mi-a venit sa cred. Din toate locurile libere din sala aceea (si erau muuulteee!) il alesese pe acela! M-am abtinut cu greu sa nu rad in hohote. Cand si-a dat seama ca in spatele lui eram eu, a devenit agitat si parca nu-i convenea locul. A ramas insa acolo. Era neschimbat. Parca nu a imbatranit deloc. Doar s-a mai ingrasat si era tare neingrijit. Probabil ca e singur, altfel ar fi fost mai aranjat.
Precizare: In continuare va intra in scena personajul I., un vechi amic, coleg de facultate, care obisnuieste sa ma sune sa ma intrebe ce mai fac, cum o duc, caruia ii povestesc verzi si uscate si care mereu imi face morala ca nu fac una si alta. Cu o saptamana inainte, iesisem la un ceai si povestisem diverse, iar ca bonus avusesem parte de morala obisnuita. De parca el ar fi in masura sa imi faca mie morala …
Revenind la povestire: Dupa curs, radeam de una singura de ridicolul situatiei si l-am sunat pe I. sa-i povestesc. I. are o poveste cu el si din cauza asta nu ii este drag. Tocmai de asta l-am sunat. Razand i-am zis: „Ghici cine a stat in fata mea la curs! Indiciu: e „cel mai bun prieten” al tau.” A ghicit dat fiind indiciul, apoi a inceput sa bata campii cum ca nu ne putem intalni pentru ca e la shopping cu un prieten si ca oricum nu stabiliseram asta, ca nici a doua zi nu ne putem vedea pentru ca uitase ca ajung eu in oras si ca dimineata pleaca in alt oras. What??? Am ramas fara cuvinte. Debita prostii fara oprire pe un ton aproape certaret si fara sa respire. Eu nu intrebasem nimic in afara de ghicitoarea de mai sus. Am ramas interzisa. Ce tot indruga asta? Am zis eu ceva? Am cerut eu sa ne vedem? Am cerut eu explicatii si scuze ca nu ne vedem? Ce avea asta? Era cu vreo tipa pe care vroia sa o faca geloasa sau ce? Eu ii zisesem doar sa ghiceasca cine a stat in fata mea la curs si eram foarte amuzata de situatia penibila de a avea in fata mea timp pe 4 ore o persoana care incerca din rasputeri sa se prefaca a nu ma cunoaste. El il cunostea pe tip, stia povestea si ar fi putut fi la fel de amuzat. Nu era nimic in neregula cu telefonul meu. Si el obisnuia sa ma sune sa-mi zica diverse stiri de genul acesta. Un fel de barfa mutual acceptata. Imi amintesc ca odata m-a sunat sa-mi spuna ca era la un suc cu un coleg si isi amintisera de R. pe care si eu il stiam si povesteau si radeau de el. Ma sunase sa-mi spuna si mie ce vorbeau despre el. Da, nu numai femeile barfesc!
Dar acum ce a fost cu reactia asta? Ce interventie prosteasca! Ce iesire badarana! Cat de defazat sa fii sa intelegi atat de aiurea un lucru asa clar? Sunt inca socata! What the fuck? Mi-a stricat toata veselia! Desi nici prin cap nu mi-a trecut sa-i zic de vreo iesire in oras, dupa asa reactie m-am simtit ca si cand i-as fi zis si m-a refuzat. :)))))
Eram atat de fericita pana sa sun. Dupa ghicitul persoanei din fata mea, urma sa-i spun ca l-am vazut pe M.! Cea mai placuta intamplare din viata mea din ultimul timp! M. de care nu mai stiam nimic. Nici acum nu stiu, dar l-am vazut si asta m-a facut extrem de fericita. Il astepta pe prietenul lui, cel ce se asezase in fata mea. Habar nu am daca m-a vazut. Se uita pe tavan in momentul in care m-am intors si l-am observat. Data viitoare, ma voi uita special pe tavan in locul acela sa vad ce e asa interesant acolo! Am reactionat in maniera mea caracteristica: am mers inainte fara sa-l privesc si am iesit topaind pe scari. Nu mi-am dat seama ca scarile acelea de lemn sunt vechi si vor face atata zgomot cand topai pe ele. 😀 E bine totusi ca nu m-am impiedicat sa cad. Ar fi fost culmea penibilului!
Pfff … uneori mi-as dori sa fiu mai curajoasa si mai indrazneata. Blog-ul asta incepe sa devina un fel de jurnal al lui Bridget Jones sau mi se pare?

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

12 răspunsuri la Jurnal de Bridget Jones

  1. Xenonisis zice:

    Lorelei, ce faci pe 13 Februarie?

    Nu de alta dar aș vrea să te invit la o petrecere de Lupercalia… 🙂

    Petrecere serioasa, Romană, veche, cică femeile din Roma Antică înnebuneau de nerăbdare când auzeau de Festivalul Lupercalia… LOOOL

    Să o inviți și pe Miss Red, am observat că și ea are o slăbiciune pentru genul ăsta de petreceri și (iartă-mi expresia) unde-s două pasiunea crește exponențial… (oooops!)

    Unde mai pui că imediat după Lupercalia (la miezul nopții) urmează Valentines Day, nu poți refuza așa o ofertă irezistibilă…:)

    Aveți timp până în Februarie să vă gătiți corespunzător…. 🙂

    Ciao!

    • darklorelei zice:

      Sa inteleg ca intentionezi sa iti tai limba si sa arunci cu ea in noi?

      • Xenonisis zice:

        Lorelei, nu m-am gândit la absolut nici o limbă să știi, nevoia de limbă cred că vine de la tine -cel mai probabil- e fantezia ta … LOOOOL

      • darklorelei zice:

        Iar bati campii! Nu e nicio fantezie de-a mea. Citeste despre Lupercalia si taiatul limbii!

    • miss Red zice:

      Stai sa vezi Xenonisis ce fun va fii cand o sa te manance un leu adevarat ;))))

    • Xenonisis zice:

      Lorelei, cu tot respectul, de data asta cred că tu bați câmpii, nu e vorba despre nici o limbă să știi… Am aflat de Lupercalia din cartea „The joy of sexus” de Vicky Leon (care studiază obiceiurile sexuale ale Egiptenilor, Romanilor și Grecilor) și dacă ar fi fost vorba de vreo limbă autoarea ar fi menționat acest lucru fiindcă despre asta e cartea, despre sex și limbi și tot ce mai vrei tu…:)

      M-am uitat și pe Wikipedia la Lupercalia, nici acolo nu găsesc nimic referitor la vreo limbă… Cred că (orbită de furie) ai tras concluzii pripite. Și mai cred că faci o confuzie între cuvântul thong și cuvântul tongue… 🙂 Nu înseamnă același lucru, deși se pronunță aproximativ la fel, tongue e limbă și thong e chestia aia de la un bikini, care intră știi tu unde…LOOOL Thong mai are și sens de bici (parte componentă a unui bici!)…

      Lupercalia (Wolf festival) este despre obiceiul străvechi de a biciui femeile, ziua în amiaza mare, (între 13 și) pe 15 februarie în fiecare an, pentru fertilitate sporită (cel puțin așa credeau Romanii, că femeile rămân însărcinate mult mai bine după ce sunt biciuite un pic 🙂 Bărbații ieșeau pe stradă cu biciuri confecționate din piele de capră (sau câine) și puteau (teoretic și practic) biciui orice femeie întâlnită în cale, așa era obiceiul atunci. Ce e și mai fascinant – femeile chiar ieșeau în stradă pentru asta, și întindeau mâinile (jucăușe) atunci când un mascul (pe jumătate dezbrăcat) dorea să le chinuie un pic în scop terapeutic!

      În ziua de azi acest obicei a fost înlocuit de Valentine’s Day, care se ține pe 14 februarie, chiar în mijlocul fostului festival al Lupului, și ceva îmi spune că nu e vorba de nici o coincidență!! 🙂 Originea zilei îndrăgostiților este de fapt acest festival al Lupului, care se ținea la Roma acum mii de ani!

      Și dacă tot mai insiști să mă contrazici atunci mă văd nevoit să îți cer sursa! Unde ai citit tu despre vreo legătură între limbă și Lupercalia???

      Și ca să nu existe nelămuriri, îți reproduc mai jos trei citate din carte, citate pe care (cel mai probabil) nu ai să le găsești nicăieri pe net… Aștept cu nerăbdare sursa ta… :)))

      “Lupercalia, the wild and wolfish celebration that preceded our Valentines Day.” – The Joy of Sexus (Leon, Vicky) Kindle Location 188

      “During the Lupercalia Festival, seminaked men ran through Rome, lashing women with goatskins to ensure their fertility.” – The Joy of Sexus (Leon, Vicky) Kindle Location 2077-2079

      “Married women and girls of marriageable age crowded in, anxious to get a ritual smack. Being whipped on the hands, back, or bottom with goatskin thongs not only chased off evil spirits, it made a gal receptive in most basic sense to the guy in her life. The Lupercalia ritual also promised easy and uneventful pregnancy and childbirth, the dream of every fertile woman in those medically treacherous days.” The Joy of Sexus (Leon, Vicky) Kindle Location 2089-2093

    • Xenonisis zice:

      Da, ai dreptate, deja am trecut mai departe în analiză…:) Am ajuns să mă întreb de unde au Românii obiceiul ăla cu capra (tipii care se îmbracă în capră și cântă “Ța ța ța căpriță ța” de sărbători)… Oare nu tot de la Lupercalia?

      Chiar și povestea “Capra cu trei iezi” de Ion Creangă, de ce o capră și un lup? De ce nu un leu și o căprioară? Nu poate fi o coincidență, cel mai probabil Creangă s-a inspirat cumva tot din Lupercalia… Creangă putea alege o oaie și un leopard de exemplu, dar nu, capra și lupul au dat cel mai bine în poveste… LOOOL

      Și nu, Romanii nu s-au inspirat de la Români, noi am fost cuceriți la 101-102, 105-106 AD (din câte îmi amintesc eu) iar Lupercalia se sărbătorea la Romani cu mult înainte de Christos (1 AD) – deci Lupercalia vine de la ei , nu de la noi…

      Mă rog, chestiunea e stufoasă, nu am timp și nici interes să sap mai adânc, cert e că m-aș fi dus și eu cu capra dacă se lăsa cu biciuială (pe trupul femeilor gazdă) și cu chiote/gemete ca-n Maramureș… LOOOOL

  2. dumitruichim zice:

    Dacă e leu adevărat, dați-mi și mie restul…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s