Atentate teroriste in Franta dupa reteta americana

Zilele trecute, Franta a fost zguduita de un atentat terorist la sediul ziarului satiric Charlie Hebdo. Doi dezaxati inarmati au intrat in sediul ziarului (asta dupa ce initial incurcasera adresa) si au executat oameni nevinovati (jurnalisti, desenatori, graficieni) care se aflau intr-o sedinta de lucru. Coincidenta ca atacatorii au nimerit chiar cand oamenii erau stransi toti intr-o camera? Sau poate erau informati despre ora la care aceasta adunare avea loc?
Dupa ce au iesit din sediul Charlie Hebdo, atentatorii s-au intalnit cu doua echipaje de politie asupra carora au tras. Undeva pe drum, au oprit masina pentru a ucide un politist ce se afla pe strada. Un martor aflat pe acoperisul cladirii a filmat scena. Se vede clar ca cei doi nu sunt amatori si se poarta mai degraba ca fiind din trupele de elita.
Urmeaza apoi cautarile. Se afla identitatile celor doi. Culmea! Unul din ei cand si-a luat Kalashnikovul si-a luat si cartea de identitate cu el! Si a uitat-o in masina abandonata. Exista ideea ca ar mai fi fost un al treilea complice, dar se dovedeste ca cel suspectat nu era vinovat.
Mai are loc un alt atentat in care exista un atacator ce raneste doi politisti, unul dintre ei decedand din cauza ranilor. Desi initial nu se gaseste vreo legatura intre cele doua evenimente, mai apoi primim informatia ca aceasta exista.
Dupa mai multe piste (false sau nu) aflam ca cei doi atentatori de la Charlie Hebdo se ascund intr-o tipografie dintr-o comuna aflata in apropiere de Paris, Dammartin-en-Goele. In acelasi timp, cel de-al treilea intra intr-un magazin evreiesc unde ia ostatici oamenii aflati acolo. Nu este singur, ci impreuna cu prietena lui. Fotografiile si identitatile atentatorilor ruleaza pe toate canalele de televiziune: Cherif si Said Kouachi, doi frati crescuti la orfelinat, Amedy Coulibaly si Hayat Boumeddiene. Toti au antecedente. Sunt cunoscuti si au fost arestati pentru jafuri armate, port de arme automate, incercari de a ajuta un islamist radical sa evadeze din inchisoare si au facut deja inchisoare pentru acestea.
In cele din urma, fortele de ordine ia cu asalt cele doua locatii. Actiunea este concomitenta pentru a reduce numarul de victime. Evident, cei trei teroristi sunt ucisi. Hayat Boumeddiene reuseste sa scape in invalmaseala produsa. Cum e posibil? Zona era impanzita de politie, jandarmerie, trupe antitero. Numai in filmele americane e posbil!
Ca de obicei, apar o serie de inadvertente, multe declaratii oficiale contradictorii (ba aveau cagule in benzinarie, ba nu aveau; ba sunt 5 ostatici in tipografie, ba unu, ba niciunul deoarece singurul om din tipografie a stat ascuns si teroristii nu au stiut de el; ba sunt 17 morti in total, ba sunt 20; ba e sunt 2 raniti dintre fortele de ordine, ba mai multi).
Se pare ca dimineata, teroristii contactasera un post de televiziune si dadusera interviuri. Ne aflam intr-o noua era in care razboiul nu se mai da pe front, ci in locatii minore si neasteptate. O era in care privim atacuri teroriste la televizor in direct. Filmele sunt deja depasite. Si totusi ce am vazut, a fost un film prost. Un film asa cum numai americanii stiu sa faca. Un film in care teroristii sunt oameni fara viitor, de cele mai multe ori needucati, traumatizati in copilarie, care in perioada adulta nu reusesc sa se integreze si sunt usor de manipulat. Gasesc in gruparile extremiste o familie, li se da o motivatie, viata lor capata un sens. Drept urmare, executa ordine fara sa le treaca prin filtrul ratiunii. Creierul le este spalat astfel incat, in mintea lor, crimele in numele vreunei divinitati sunt perfect justificate. Intrebarea este cine finanteaza aceste grupari teroriste si cine are de castigat de pe urma atentatelor?
Ca intotdeauna, teroristii sunt ucisi. Deci nu pot sa mai vorbeasca si sa ne lamureasca. In schimb apar tot felul de afirmatii despre apartenenta lor la diverse grupari extremiste.
Ce s-a intamplat in ultimele zile in Franta seamana foarte mult cu ce se petrece in SUA de fiecare data cand acestia vor sa justifice o interventie armata in vreun stat arab pe care doresc „sa-l ajute sa devina democrat”. Franta este un stat cu 8% din populatie de origine musulmana, un stat in care oamenii au dat dovada de toleranta fata de acestia. Franta e un stat care nu se pune la picioarele SUA sa le sarute. E posibil ca unii sa fi considerat ca e nevoie sa o ingenuncheze? E posibil ca unii sa fi considerat necesar ca Franta cea toleranta si prietenoasa cu muslmanii sa ii urasca pe acestia? Si in acelasi timp cu Franta intreaga Europa! Magazinul in care au fost luati ostatici este evreiesc. Era normal ca nu numai crestinii sa fie montati impotriva musulmanilor, ci si evreii! Mai ales ca ei sunt buni prieteni cu americanii! Desi liderii musulmani (pana si reprezentanti ai unor grupari islamiste radicale) au condamnat faptele celor trei precizand ca acestea nu au nicio legatura cu religia musulmana, acum „Nous sommes tous Charlie”! Nu? Nici faptul ca, in atacuri, teroristii au ucis si doi musulmani (unul era angajat la Charlie Hebdo, iar altul era politist) nu mai conteaza. Acum fiecare spune „Je suis Charlie” si ii uraste pe musulmani.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la Atentate teroriste in Franta dupa reteta americana

  1. m r zice:

    musulmaniii sunt spalati pe creier de mici. sunt ca niste magari incapatanati

    • darklorelei zice:

      Este adevarat ca religia lor (si intreaga lor societate) are nevoie de o reforma. Dar cu siguranta aceasta reforma nu trebuie facuta cu armele.
      Si crestinismul a avut perioadele lui intunecate. Sa ne amintim ca in Evul Mediu erau arsi oamenii pe rug sub acuzatia de vrajitorie. Acum crestinismul este cea mai permisiva religie (intentionat folosesc fortat gradul de comparatie). Cred ca si islamismul se va adapta.

  2. m r zice:

    well, darklorelei aia 2 nu erau 2 dezaxati ci doar 2 slujitori a lui Alah. crescuti si educati tocmai in Franta

  3. m r zice:

    in spiritul francez, in cultura franceza 🙂

    • darklorelei zice:

      Au crescut intr-un orfelinat. Nu prea putem vorbi de cultura in acest caz. Poti sa te nasti si sa cresti intr-o tara, dar asta nu inseamna ca te simti neaparat unul de-al lor. Ia de exemplu ungurii extremisti de la noi.
      In plus, stim ca o minte traumatizata e terenul perfect pentru a realiza o minte programata.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s