Dor de el

El a fost mereu pe un piedestal. Dintotdeauna l-am privit admirativ pentru ca l-am vazut curajos, luptator si ambitios. Fire energica,vesela si sociabila – m-a complexat din punctul asta de vedere, eu fiind introvertita (deci tacuta, retrasa, anti-sociala). Conversatiile cu el imi dadeau o stare de bucurie pe care nu mi-o explicam, iar disparitia lui din discutii imi lasa o senzatie de gol si dorinta de a-l auzi din nou. Mi-am zis ca poate fi din cauza ca aici ma simt singura si ca mi-era dor de lumea de dinainte din care facusem parte. De fapt, mi-era dor de el! Sau poate in sinea mea am stiut mereu asta! Inca de la primul salut. Mi-e dor de el si doare al dracului de tare!

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Dor de el

  1. iamioana zice:

    Cand spui ca iti este dor de el, spui ca iti este dor si de tine? 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s