4 noiembrie si un semafor

Cu ani in urma i-am cerut o carte. Acum trei zile l-am intalnit intamplator la semafor. Ciudat este ca mergand catre semafor am simtit o prezenta in spate. Ca si cand cineva cunoscut mergea in spatele meu. Vorbeam la telefon si ma asteptam sa ma depaseasca sa vad cine este. Nu m-a depasit si l-am vazut atunci cand s-a oprit la semafor la cateva secunde dupa mine. Era el! Mi-am luat inima in dinti si l-am salutat. S-a uitat intrebator la mine. Nu m-a recunoscut. Am trecut repede peste dezamagirea asta si i-am spus cine sunt fara a-i mentiona insa numele. A inceput o conversatie in care el a vorbit mult. Nu stiam ca vorbeste atat de mult si atat de frumos! As fi vrut sa prind radacini ascultandu-l la nesfarsit. La primul verde l-am atentionat, dar a precizat ca nu se grabeste pentru ca mergea la farmacie. Ce dor imi fusese de ochii caprui intunecati! De cate ori trecusem pe acolo si imi dorisem sa-i revad! Si acum aparusera de niciunde si nu le-am spus asta! Semaforul s-a facut verde si rosu de nenumarate ori. Incepuse sa bata un vant rece, taios si, desi mi-ar fi placut sa nu mai plece de acolo, ma gandeam ca trebuie sa ii fie frig. Era imbracat cu o jacheta bleumarin foarte frumoasa si un tricou polo alb. Aproape o ora a trecut. Mi-a zis ca daca ma poate ajuta cu ceva sa ii spun si ca imi poate trimite niste materiale de studiat. Comunicativ, deschis, dar rece si oficial. Apoi a plecat grabit. Parca brusc. The end. As fi vrut sa mai stea… sa-mi vorbeasca despre algoritmi, grafuri sau orice altceva. Numai sa mai ramana!
Cum imi zicea un amic, nu am incredere in mine si de asta nu stiu sa fiu flirty. Da, nu am incredere nici macar cat sa imi permit sa visez ca il invit la un suc. De cum incerc sa-mi imaginez asta, tot tabloul se risipeste precum cenusa in vant si se instaleaza frica. Frica de esec, de respingere. Frica de durere.
De ce mi-a iesit acum in cale? Este asta vreun mesaj? Vreun semn pe care il astept si pe care il cer de mult timp? Si daca da, cum il interpretez? „Viata e prea scurta” mi-a zis …

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la 4 noiembrie si un semafor

  1. E prea scurtă să o lăsăm să treacă doar cu presupuneri? Poate dacă-am fi mai încrezătoare, lucrurile ar sta altfel. Poate. Că nici eu nu-s mai brează la capitolul ăsta.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s